Nu ştiu ce-ţi mai face inima. Pe unde mai umblă? Ţin
minte că era destul de capricioasă şi că nu stătea prea mult în acelaşi loc. Îmi
aduc aminte că m-a minţit până şi pe mine va mai rămâne cel puţin o viaţă. Dar
a fugit cu viteza unui autobuz întârziat pe care eu nu l-am mai putut prinde.
Amintiri îmi revin atunci când un apel matinal face să-mi sară inima din
carapace. Tu eşti cea care mă suni. Ţi.am salvat vocea undeva în memoria inimii
mele, ca s-o pot recunoaşte de fiecare dată, în ciuda încercărilor noastre de a
uita totul. Fiecare are metodele lui. Eu m-am refugiat în cărţi şi în dorinţa
de a fi mare. Tu te-ai refugiat în şcoală şi în dorinţa de a fi iubită. Parcă
îţi aud inima cum strigă: „Mă simt singurăăă, vreau pe cineva”. Dar eu nu pot
să răspund chemării, pentru că nu este pentru mine. Ţi-ai schimbat parola inima
tale, ca eu să nu mai pot intra acolo. Ai văzut că eu încerc să intru peste tot
din dorinţa de a avea totul. Privind în urmă, mi-am văzut şi recunoscut
greşelile. Nu pot concepe acum comportamentul de atunci. Toată gelozia
excesivă, pe un suflet totuşi de copil. Eram precum un cal care vede doar în
faţă. Eu te vedeam doar pe tine. Mă ataşasem aşa de tare din culpa dorinţei de
a iubi. Nu ştiam cum să iubesc. Credeam că iubirea este dedicaţie permanentă
celuilalt, sau cuvinte dulci şi multe. Ori
iubirea este inversul acestora. Iubirea este un permis spre fericire. Iar
fericirea nu se impune. Fericirea vine din libertate. Libertatea de a alege.
Libertatea de a-ţi petrece timpul cu mine. Totul pe lumea asta se face prin
dorinţă. E de ajuns să creezi aceasta.
M-am
trezit cu gândul la tine. Aşa s-a procreat acest articol. Încă mai simt gustul
trupului tău, liniile mâinilor tale pe faţa mea, dar nu mai sunt dependent de
ele. Dacă m-ai iubit cu pasiune să nu o mai faci de acum încolo. Nu e bine.
Iubeşte fără pasiune. Iubeşte şi atât. Toţi suntem la fel. Contează doar ce
trup alegi. În el sunt aceleaşi defecte pe care le-ai găsit şi în mine. Vreau
doar să ai grijă de trupul care îmbracă sufletul tău şi de inima care conduce
trupul. Creierul cultivă-l. El este timid şi va ieşi doar când va fi sigur pe
răspunsurile sale. Te-am pupat în nordul, sudul, vestul şi estul chipului tău. Ai
grjă la capitală, nu ştiu dacă mai ajung pe-acolo.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu