Final poveste

        Vreau să-ţi spun că nu mai eşti visul meu din fiecare noapte. Nu mai eşti fata pe care am iubit-o atât de mult.  Eşti un chip frumos printre lucruri şi fapte, pe care ochii mei nu le văd demne de iubirea mea. Nu pot să iubesc o fată dezbrăcată în faţa milioanelor de utilizatori a celei mai populare reţele de socializare. Sunt multe altele ca tine, dar pur şi simplu, eu nu văd cu ochii buni aceste dezinhibiţii. Adu-ţi aminte că nu acum mult timp erai foarte ruşinoasă şi revoltată asupra comportamentelor de genul. Mă vei condamna după ce vei vedea aceste rânduri, dar sper că te vei pune şi în locul unuia ce te iubeşte şi nu doar în localurile de fiţe cu prietenii tăi(aici nu te condamn, e destul de normal să ieşi, cu toate că, atunci când vroiam să te văd, te durea burta).
         Am fost de acord să-ţi aud vocea în fiecare dimineaţă, pentru că pur şi simplu, aveam nevoie de ea. Am zis dimineaţa, pentru ca sufletul meu să nu se rupă în fiecare seară când te sun, iar vocea ta indiferentă şi veselă, să-mi spună că eşti nu ştiu pe unde, nu ştiu cu cine.  Simţeam că încă mai am un cuvânt de spus, în faţa comportamentului tău indiferent şi pueril, caracteristic vârstei, pe care am încercat de nenumărate ori să-l înţeleg. Dar acum te simt pierdută printre ieşiri(nu cu mine) şi iubiri întruchipate de imaginaţia ta(nu cu mine). Visezi la o iubire perfectă, la nu ştiu ce chip, la nu ştiu ce instrument să cânte. Am încercat şi eu să fiu acela, cumpărându-mi o chitară, fără aţi atrage prea mult atenţia.
         Ţi-am spus că nu vreau să te mai aud şi că nu vreau să te mai văd de mai multe ori decât numărul frunzelor unui copac vajnic. Ştii că m-am întors la tine de fiecare dată, aţâţat de vocea ta, sau de conştiinţa mea mult prea păsătoare. Mi-am spus că nu pot călca regulile conduitei omeneşti, mai ales, când vine vorba de copilul pe care eu îl iubesc. Am căutat învăţături în Biblie, care spre râsul multora, este cea mai bună călăuză a vieţii noastre. Acolo vei găsi învăţăturile pe care le cauţi cu disperare pe internet, sau citatele motivante pe care le pui în descrierea pozelor. Ştiu că nu este etic, conform zilelor de astăzi, conform prietenilor tăi "originali" să citeşti o asemenea carte sacră, care este însă, plină de pilde potrivite zilelor noastre. Nu mă înţelege greşit. Nu condamn prietenii tăi. Eu sunt doar supărat pe tine, căci eu te vedeam altfel. Şi m-am resemnat de ideea asta, la gândul că măcar o dată într-unul din ceasurile zilei, să te gândeşti la mine. Dar acum, eşti învăluită de orice alt gând, decât al chipului meu. Ce rost mai are apelul meu de dimineaţă, sau mustrările mele plictisitoare?
        Ţi-am mai spus că orice băiat care îţi va fi prieten, la un moment dat, îţi va cere şi iubirea. Desigur, nu ţi-am spus să te fereşti de ei ca de dracu' dar ţi-am spus să păstrezi o limită. Tu nu ai înţeles însă, şi te-ai trezit cu valul de băieţi peste tine, printre care mă găsesc şi eu. Ştiu că vrei cu disperare să-ţi găseşti prinţul care să te poarte dincolo de vămile raiului, dar să ştii că nu va sta lângă cineva, care mai are pe încă vreo trei în cârcă. E foarte supărător ca în timp ce stai cu el, să te caute altcineva pe telefon.
       Nu îţi vorbesc ca o persoană care te vrea doar pentru el, cu toate că mereu am sperat să mă găsesc o piesă importantă în puzzle-ul minţii tale, ci îţi vorbesc ca o persoană care te iubeşte. Este ora la care te voi suna şi-ţi voi spune, pentru a nu ştiu câta oară, să terminăm povestea. Doar că acum, imaginea persoanei tale de astăzi, mă ambiţionează să-mi văd de viaţa mea. Căci eu nu sunt de speţa ta. Nu mai sunt cel care îţi făcea inima să-ţi "tresară". Nu mai sunt nici măcar cel pe care simţeai să-l auzi atunci când te simţeai singură. Acum te hrăneşti cu "viitorul" prinţ. Ei bine, gata. Final poveste.