duminică, 15 septembrie 2013

Viaţa ca un meci de fotbal

Jucătorii vor creşte în pântecele unei şcoli de fotbal. Antrenamentele se ţin în baza sportivă a pepinierei. Şcoala de fotbal se numeşte mamă iar baza sportivă uter. Aici sunt pregătite tinerele speranţe. Antrenorul este tatăl, iar preparatorul fizic se numeşte cordon ombilical. Şcoala  nu are patron. Este finanţată din surse externe, iar banii sunt aduşi de administratorul şcolii, placenta. La împlinirea celor nouă luni de juniorat, jucătorii vor căpăta un nume propriu, ales de suporteri, împreună cu antrenorul şi bineînţeles, şcoala în sine. Unii îşi vor găsi un club, alţi vor fi liberi de contract şi vor fi nevoiţi să dea probe la mai multe echipe. Lumea fotbalului, însă, e plină de cluburi. Unele au bani, altele nu. O echipă are titulari şi rezerve. Mai sunt şi excluşi din lot. În general, antrenorul face echipa, dar mai sunt şi excepţii.Vezi tu, depinde de noroc şi de perspicacitatea fotbalistului. Antrenamentul este baza fiecărei reuşite. Golul vine când munceşti. Mai greu când eşti portar, ca mine, de exemplu. Un portar – cum se spune – trebuie să fie puţin nebun. Să aibă reflexe şi curaj. Siguranţă şi putere. Ca fruntaş nu se vede când greşeşti, dar portarul, aievea, este pus la zid primul când echipa pierde, sau a făcut o singură greşeală. Căci la el se vede. Se vede fiecare ezitare şi fiecare indispoziţie. De aceea sunt portari, fundaşi, mijlocaşi, atacanţi, rezerve, antrenori, staff, patron etc: pentru ca fiecare să-şi găsească locul. Şi fiecare va primi după puterea sa şi după truda sa. Un lucru bine de ţinut minte este că fiecare jucător greşeste. Fiecare component al întregii nomenclaturi fotbalistice greşeşte. De aceea sunt pedepse şi unii rămân pedepsiţi. Dar jocul de fotbal în sine, în ce constă? Am tot vorbit tactică şi de aplicat n-am aplicat nimic…Pe durata celor 90 de minute ale meciului cum vom juca? Aici intervine iscusinţa antrenorului. Sfaturile sale. Meciurile sunt infinite dar mai bine să câştigi decât să pierzi. Părerea mea este că cel care câştigă primeşte şi cele mai bune prime. Sărută cei mai frumoşi ochi albaştri şi culege laudele dar şi pizmele celor din jur. Cum o dai, câştigi şi pierzi. Nu poţi lua totul. De aceea nu vei fi niciodată deplin fericit. Unul mai bun ca tine îţi va lua locul, iubita, pâinea de pe masă. Tu trebuie să îl iubeşti şi pe el, ca pe un coechipier şi să-i dai tot ce  poate lua. Căci ce nu este al tău, va fi al altuia, iar ce nu este al altuia, va fi al tău. Hai să jucăm şi să lăsăm vorba. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu