Oameni desfăcuţi în zâmbete păşesc în curtea liceului. O ploaie mocnită deşteaptă feţele congestionate de emoţie şi reverie. În câteva clipe liniştea predomină edificiul celor patru ani de reversie. O fostă metresă îmi face ochi dulci din capătul holului. Se apropie de mine. O întâmpin cu bucurie şi îi strâng mâna. Obrajii devin stacojii, iar tropotele inimii ei se aud până la orizont. Ca remuneraţie, îi sărut obrajii apoi o privesc în ochii sticliţi asupra mea. Sunt oameni care mă plac aşa cum sunt? Sunt suveranul visurilor ei? De ce nu pot iubi ceea ce mă iubeşte? Sunt hulpav de iubire... dar ce caut eu, pe cine, ce fel de speţă? Trufaş păşesc din împărăţia gândurilor şi strămut spre sala de premiere. Stereotipic, privesc pereţii sedentari cum ei m-au privit pe mine în cumpăna celor patru ani de sforţare. Mi-au însoţit lacrimile căzute în urma iubirii neîmplinite, în pragul sperjurului şi indiferenţei de propria persoană. Servili, atunci când matematica părea anostă, străjuindu-mă de ocheadele profei. Purtători de noroc, atunci când ţineau loc de tripou, măsluind acele zaruri aruncate de mâinile mele ferice. Într-un tablou triptic zăresc colegii mei vlăjgani, colegele mele în umbre de gazelă şi profesorii mei iluştri înveşmântaţi în costume liliale. Ca un june, păşesc printre ei şi împart flori pe măsura abilităţilor pecuniare. Da, i-am dăruit şi Doamnei de mate în ciuda repulsiei avute în urma persecutării, lăsându-mă corigent. Prosternat, trandafirul roşu îl ofer Doamnei de română, pentru încrederea şi calea oferită mie de a dezlega tainele cuvintelor. Într-un gest comiserativ, îşi exprimă părerea de rău pentru situaţia infamă în care am ajuns, în ciuda muncii mele indubitabile. O puzderie de lacrimi şi-ar avea rostul pe obrajii mei, dacă semeţia impetuoasă nu le-ar fi oprit. Apoi, în urma elocuţiunilor celor 6 diriginţi, elevii păşesc în etatea clipei următoare. O puternică efuziune izbucneşte în sufletul foştilor elevilor în urma destituirii de acest grad, exteriorizându-se apoi într-un dezmăţ al ţipetelor. Un sentiment unic defineşte durerea avută.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu