joi, 18 aprilie 2013

Fără titlu

         Culeg câteva roade, în urma devotamentului şi încrederii în incertitudine Sunt mândru de mine şi de persoanele ce sunt în preajma mea. Toţi au un anumit impact asupra voinţei mele.Că sunt răi, inconştienţi, sau că mă iubesc, ei fac parte din prezentul meu şi poate din ziua de mâine.
        Oamenii nu sunt răi, sunt inconştienţi, iar inconştienţa instigă la prostie. Încă nu ştiu dacă aşa sunt date de sus, sau depinde de fiecare ce destin îl va bântui până când va trece în nefiinţă.
         Privesc spre tatăl meu şi îl simt instabil şi trist. E inconştient. Suferă de frica zilei de mâine, ca fiecare de altfel. Şi eu, şi tu, şi cel pe care îl privim cu admiraţie la televizor, conştientizează puterea cuvântului impas. Răspunsurile vin atunci când mâna dreaptă stă pe lopata sudorii şi nu întinsă. Că mila e la putere, iar miloşi sunt cei ce au nevoie de milă. Cei puternici financiar, psihic şi poate chiar sufleteşte uită durerea genunchilor răvăşiţi de tăioasele pietre.
       Acum sunt leneş, toată ziua am fost şi poate că şi ieri. Nu găsesc tratamentul care să dea putere de a robotiza viaţa încât să stau toată vremea cu cărţile în mână şi să-mi croiesc viitorul aşa cum trebuie. Simt că nu e de ajuns, chiar dacă muncesc mai mult decât toţi cei pe care îi privesc cu tristeţe că nu pot fi ca mine. Chiar nu sunt egoist, sunt pur şi simplu conştient că doar cartea îţi poate aduce partea. Uneori sunt luat peste picior, exact cum acum doi ani, eu eram cel care zâmbeam neruşinat în faţa celor ce munceau pentru un viitor mai bun.
        Câştig apreciere, respect şi maturitate din partea celor care cugetă asupra mea cu o judecăţie de valoare. Ei sunt prietenii mei, care mă sună, care îmi zâmbesc, care trăiesc şi muncesc pentru o viaţa mai bună. Că sunt conştient că unii mai pleacă, şi poate că doare necugetat şi poate că nu merit, sau nu merită, dar destinul are o slujbă dificilă, aceea de a aduce maturitate, iar maturitatea vine prin durere, prin greşeală.
        Încep să am încredere în mine şi sper să nu mă pierd pe drum, sau pe cei pe care îi iubesc. Chiar dacă se pierd, mă voi întoarce după ei şi-i voi trage după mine, ori viceversa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu